Spiced nutty apple-pear bundt cake

Bundt aromat cu nuci, mere si pere

 

 Vali a venit acasa! Dap, fratele ratacitor care nu a mai dat prin tara de vreo 2 ani a ajuns, intr-un final si la noi acasa :). Pentru a sarbatori asa eveniment marcant, trebuia sa fac ceva cu totul deosebit, nutty, if you like.

In acelasi timp, as fi vrut ceva care sa spuna "casa, familie, cald", arome cuminti si gusturi simple. M-am gandit la mere, pere si am dat prin camara mamei de un amestec de nuci care se cereau folosite. 

Forma de bundt se preta foarte bine prajituricii un pic tomnatice, de asta data, asa ca iata-ma folosind-o pentru a doua oara cu succes mai mare decat favorita mea personala cu ciocolata.

Nu ma asteptam, dar a fost un hit si se cere cu siguranta repetata (de n-ar fi atatea de incercat...).

Bundt-ul asta e surprinzator de usor (are iaurt :)) si nu prea dulce. E o combinatie personala din 3 retete gasite prin bloguri de peste mari, dar, una reusita, cu siguranta.

Pear and Almond Chocolate Spice Bundt Cake

La cererea publicului si in uralele preacinstitei audiente, voi prezenta minunea postata in partea de sus a ravasului pe care ne aflam.
Numele il aveti mai sus, dar, cum neofitii solicita lamuriri, sa incercam o traducere:

Bundt de ciocolata aromat cu para si migdale.



Un preambul:  

Bundt (din Ger. care inseamna "adunare/grupare de persoane" si se refera. probabil, la modul in care este adunata prajitura in jurul inelului central) are o poveste haioasa.
Sa incepem educatia: numele vine de la forma in care este coapta prajitura "forma bundt". In Austria apare ca Gugelhupf, in Elvetia Gugelhopf, iar, pe meleaguri mioritice, am intalnit guguluf :)

In fine, e haioasa, arata interesant, e usor de folosit si de mare efect in mijlocul unei mese imbelsugate.
Matusica mea care ma rasfata, alaturi de restul familiei ce arde de nerabdare sa mai pregatesc ceva nou si bun de incalzit sufletele intr-o zi de iarna, mi-a facut cadou o astfel de ciudatenie de silicon (care, by the way, se comporta ok in cuptor, in ciuda aparentelor) si trebuia inaugurata cu cinste.

Rezultatul a fost decadent, cu aspect pretentios de rafinament nemtesc, dar aroma neaosa si aproape intepatoare de scortisoara si nucsoara, numai bine sa pastreze inca ceva timp incapsulat mirosul Craciunului abia trecut. Ciocolata si perele sunt BFF in carnetele mele :), iar migdalele plapande trezite la viata de condimentele cu iz de vin fiert n-au pereche in tot ce am facut pana acum. Pufoasa la exterior, imbatata de cidrul generos varsat peste cat inca se odihneste aburinda pe platoul stralucitor, prajiturica asta minune are un interior de ciocolata aproape topita, densa si catifelata, perfecta pentru Chocaholicul din fiecare.
E recomandata cu caldura dependentilor de ciocolata si cu masura plus o portie zdravana de frisca timizilor care aleg intotdeauna inghetata cu vanilie.
PS: Nu uitati un vin alb, racit inainte, demidulce - rog pe cei mai in masura sa sugereze soiul.

Si sa purcedem la lucru: