Spring pie

Placinta cu spanac, branza si migdale

Masa de Paste este incompleta pentru mine fara o delicatesa din/cu spanac. Minunea asta de frunza verde e hranitoare, plina de vitamine si minerale, iertatoare din cale-afara cu silueta si foarte versatila. Pentru masa festiva, am ales o varianta placuta ochiului cu foi de placinta si ceva branzeturi potrivite cu gustul proaspat al primaverii. E adevarat foile de placinta sunt putin migaloase (unse cu unt topit una cate una...parca iti taie cheful sa te inhami la asemenea indeletnicire), dar gustoase tare si numai bine de crocante.

Reteta a fost una dintre cele mai reusite. Arahidele originale au fost inlocuite cu migdale (pentru ca asta aveam in casa) si au adus o savoare deosebita si un contrast puternic de texturi, iar branza de capra recomandata in reteta greceasca inlocuita neos cu oaie (ca asa-i Pastele la romani).

In rest, toate bune.

Sunday morning indulgence

French toast cu unt de arahide si sos de capsune

          Francezii ii spun "pain perdu" ("paine pierduta" pentru profani), englezii si americanii "French toast", mama "paine cu ou si lapte pe care o facem cand erati mici si nu stiam ce sa va mai dau ca imi mancati urechile", eu...."rasfat de duminica dimineata cand tocmai ai cumparat primele capsune".
        Ideea asta a pornit de la niste fotografii de vis de pe foodgawker si din dorinta de a o rasfata putin pe Elena intr-o duminica dimineata in care trebuia sa plece la munca :(
        Sandwichul (pentru ca asta este de fapt) poate fi considerat usor o prajitura, poate fi pregatit in cate portii doriti si este delicios de simplu.

Tortul iepurasului

Tort de morcov cu martipan

OK. Stiu. Pentru Romania, un tort care nu contine fructe, ci o leguma, fie ea cat de dulce, e ceva bizar. Totusi, cu ajutorul insistentelor serioase, incercarilor repetate (si unui ajutor nesperat din partea Starbucks care ofera o varianta foarte reusita de carrot cake), iata ca am reusit sa aduc traditionala prajitura englezeasca si pe masa noastra pascala. Am exagerat putin Pastele asta, e adevarat, dar nu am avut foarte multe plangeri si am confirmat ca cea mai buna solutie pentru a pastra numarul de calorii sub o valoare ce ar speria orice nutritionist este sa ofer minunile din cuptor drept cadou.
Solutia de anul acesta: ziua de nastere (un pic intarziata) a unchiului preferat si a doua zi de Pasti.
Reactii: nimeni nu se astepta ca prajitura sa contina morcovi (majoritatea nu m-au crezut nici macar atunci cand am jurat ca asa este), absolut toti (25) au mancat pana la ultima frimitura si mi-a fost solicitat imperios sa dezvalui locul din care l-am cumparat :) (asta din cauza martipanului).
Opinia personala: crema de mascarpone si zahar burbon a iesit mult mai bine decat varianta folosita de ziua tatei (cu Philadelphia). Martipanul este un pic prea dulce pentru gustul meu, dar puncteaza la efect vizual si rezolva problema esteticii acestui tort care nu poate beneficia de prea multe ornamente fructate. Gustul este surprinzator de suav, textura oscileaza intre finetea cremei de branza si bucatile crocante de nuci. Este cu siguranta ceva ce va deveni o traditie pascala.
Bonus: am facut prea multa compozitie si am folosit excesul pentru a face cateva briose (mi-au iesit 5) care au fost ideale langa cafeaua din dimineata zilei de Paste (chiar si fara crema de rigoare).
De notat: nu este un tort pentru 25 de persoane (12 portii e cam tot ce poate satisface), deci trebuie portie dubla pentru a nu te juca cu poftele oamenilor.

Lead us into temptation

 

 

 

 

 

 

 

 

Tarta crocanta cu ciocolata si capsune

"Bake yourself happy" spune Jamie in ultimul numar al revistei de peste iaz si asta am hotarat sa fac anul acesta de Paste. Dupa cum ma cunoasteti am tendinta sa duc lucrurile la extrem, asa ca e suficient sa am o tematica in minte pentru a porni intr-o aventura de proportii...decadent de savuroase. Am hotarat sa imi exploatez cuptorul la maxim si sa pregatesc preparate exclusiv pentru si prin cuptor - mission accomplished.
      Nu va voi plictisi cu toate preparatele. Prefer doar sa le enumar si sa astept solicitari daca aveti nevoie de retete. Am pregatit deja: pasca traditionala, cozonac, placinta cu spanac, branza de capra si migdale si...evident o tarta cu crema delicioasa de ciocolata si capsune.
     Ciocolata ma inspira de ceva vreme. Nu am de ales, este placerea mea vinovata si impartasita cu majoritatea planetei. E catifelata mereu, intunecata atunci cand trebuie, dulce atunci cand ai nevoie, amaruie cand vrea sa iti arate ca are forta - perfecta pentru mine. Cu toate astea, ai mei prefera fructele...mereu.
Tarta de mai jos combina armonios decadenta si greutatea sublima a ciocolatei rafinate cu gustul intepator si aromat al capsunelor timpurii. Culorile sunt vii si contrastul puternic, texturile izbitor de diferite, aluatul crocant si gustul...ramane sa descoperim.

Apricot minisouffles

Dupa o copioasa cina de 8 Martie intarziat, era nevoie de o ora de gimnastica sau un tur de parc cu siguranta.... Am ales totusi varianta mult mai usoara: un desert light ;)
Am achizitionat formele de minisufleu pe care le tot cautam de ceva vreme si nu apucasem sa le testez defel. Un pranz foarte usor si doar 6 oameni la masa: ocazia perfect sa incerc fortele cuptorului si pe cea mai delicata dintre variantele posibile de prajiturica...un sufleu.
Sufleul ne-a fost transmis de catre rafinatii francezi si reprezinta testul suprem pentru bucatarul cu veleitati artistice. Creaturile astea sunt fiinte firave si tare simandicoase. Se cer dichisite, vor tandrete si multa atentie. Te obliga sa tratezi cu maxima consideratie totul: de la temperatura din camera, la gradele la care trebuie sa mentii ingredintele, la materialul vaselor in care pregatesti domnitele. Mi-a fost un pic teama de testul cuptorului, dar, pentru inceput, cred ca e acceptabil.

 
Minisufleurile de caise au iesit asa cum le asteptam: fine si subtile, aproape rusinate sa iasa din cuptor si tare timide in a se inalta semet. Se servesc fierbinti cu multa grija si un vin rafinat. Sunt spectaculoase atunci cand se aduc la masa, dar se cer pregatite pentru un numar mic de musafiri si trebuie sincronizate pentru a fi servite in momentul in care sunt scoase din cuptor.

In rest, e poveste....
Si acum sa va povestesc cum se pregatesc.

Spiced nutty apple-pear bundt cake

Bundt aromat cu nuci, mere si pere

 

 Vali a venit acasa! Dap, fratele ratacitor care nu a mai dat prin tara de vreo 2 ani a ajuns, intr-un final si la noi acasa :). Pentru a sarbatori asa eveniment marcant, trebuia sa fac ceva cu totul deosebit, nutty, if you like.

In acelasi timp, as fi vrut ceva care sa spuna "casa, familie, cald", arome cuminti si gusturi simple. M-am gandit la mere, pere si am dat prin camara mamei de un amestec de nuci care se cereau folosite. 

Forma de bundt se preta foarte bine prajituricii un pic tomnatice, de asta data, asa ca iata-ma folosind-o pentru a doua oara cu succes mai mare decat favorita mea personala cu ciocolata.

Nu ma asteptam, dar a fost un hit si se cere cu siguranta repetata (de n-ar fi atatea de incercat...).

Bundt-ul asta e surprinzator de usor (are iaurt :)) si nu prea dulce. E o combinatie personala din 3 retete gasite prin bloguri de peste mari, dar, una reusita, cu siguranta.

Banana and caramel upside down cake

A venit primavara!!! Odata cu ea si un cadou special :) o familie reunita dupa aproape 2 ani, multe intrevederi, drumuri sper casa si, evident pentru pasionatii deliciilor culinare, o dorinta de nestavilit de a sarbatori cu noi bunatati in mijlocul mesei imbelsugate.
Weekendul asta, dupa o saptamana mai mult decat nebuna la birou (inclusiv deadline atins la 23.30!), aveam nevoie de un pic de guilty indulgence. Adevarat, poate am exagerat un pic cu cele 2 prajituri in 2 zile consecutive, dar nu e vina mea ca avem multi musafiri de multumit!

Astazi avem ceva special, ce nu incercasem pana acum si care a pornit din cumparaturi exagerate din partea lui Papa (cine cumpara 10 banane si se asteapta sa nu le fac prajitura?). Prajitura este una traditionala braziliana, imbina crema de zahar ars cu banane multe si foarte coapte si ingrediente de o simplitate ridicola in rest.
Gust fin si delicat ce iti permite sa savurezi aroma docila a  bananelor si dulceata lipicioasa a zaharului ars. Ar putea deveni "o clasica".
In retrospectiva, merge cu putina crema de vanilie (vanilla curd, anyone) sau o inghetata complementara si foarte simpla. Maybe next time.
Pana atunci - arata minunat, pare luata din carti de cofetarie extrem de complicate si este extrem de usoara.
Enjoy!