vineri, 13 ianuarie 2012

Pear and Almond Chocolate Spice Bundt Cake

La cererea publicului si in uralele preacinstitei audiente, voi prezenta minunea postata in partea de sus a ravasului pe care ne aflam.
Numele il aveti mai sus, dar, cum neofitii solicita lamuriri, sa incercam o traducere:

Bundt de ciocolata aromat cu para si migdale.



Un preambul:  

Bundt (din Ger. care inseamna "adunare/grupare de persoane" si se refera. probabil, la modul in care este adunata prajitura in jurul inelului central) are o poveste haioasa.
Sa incepem educatia: numele vine de la forma in care este coapta prajitura "forma bundt". In Austria apare ca Gugelhupf, in Elvetia Gugelhopf, iar, pe meleaguri mioritice, am intalnit guguluf :)

In fine, e haioasa, arata interesant, e usor de folosit si de mare efect in mijlocul unei mese imbelsugate.
Matusica mea care ma rasfata, alaturi de restul familiei ce arde de nerabdare sa mai pregatesc ceva nou si bun de incalzit sufletele intr-o zi de iarna, mi-a facut cadou o astfel de ciudatenie de silicon (care, by the way, se comporta ok in cuptor, in ciuda aparentelor) si trebuia inaugurata cu cinste.

Rezultatul a fost decadent, cu aspect pretentios de rafinament nemtesc, dar aroma neaosa si aproape intepatoare de scortisoara si nucsoara, numai bine sa pastreze inca ceva timp incapsulat mirosul Craciunului abia trecut. Ciocolata si perele sunt BFF in carnetele mele :), iar migdalele plapande trezite la viata de condimentele cu iz de vin fiert n-au pereche in tot ce am facut pana acum. Pufoasa la exterior, imbatata de cidrul generos varsat peste cat inca se odihneste aburinda pe platoul stralucitor, prajiturica asta minune are un interior de ciocolata aproape topita, densa si catifelata, perfecta pentru Chocaholicul din fiecare.
E recomandata cu caldura dependentilor de ciocolata si cu masura plus o portie zdravana de frisca timizilor care aleg intotdeauna inghetata cu vanilie.
PS: Nu uitati un vin alb, racit inainte, demidulce - rog pe cei mai in masura sa sugereze soiul.

Si sa purcedem la lucru: 

sâmbătă, 7 ianuarie 2012

Cozonac - because everything begins with traditions

Good-old, wholesome, traditional sweets take me back to childhood Christmas stories.
The recipe has been my aunt's most treasured legacy for years now and, probably, she has always imagined someone might continue the tradition. She has kneaded hundreds over the years: for neighbors, friends and family. Sweet, fluffy, warm, filled with plump sultanas and crispy nuts, hand-kneaded for hours and tucked away like precious babies close to the warmth of the heath to rise and gain momentum.
For a couple of years now, I have ventured on her footsteps, respecting her austere recipe and I am loving every minute of it.
Here it is, in it's unique, surprising simplicity: