1001 de nopti

Vinete umplute cu couscous

             A trecut vara. Parca imi vine sa spun ca a trecut repede, dar, totusi, nu. A fost o vara plina, agitata, aglomerata. Imi vine sa spun o vara ca oricare alta, dar parca, totusi, aparte; cu muzica noua si sunete dulci, cu arome intense si zumzait de gaze in felinare, cu lumanari si neoane si lampi cu gaz.
            A trecut ea, draga, si luna septembrie. Ca prin farmec. Fara sa ma anunte macar, fara sa treaca sa lase o semnatura in cartea de oaspeti.
            Zboara zilele ca nebunele si raman doar povestile. Sheherazada sopteste. Nu disting inca bine ce istoriseste, dar o ascult. Eu va povestesc in seara asta magia ce mi-a fost dezvaluita mie parca ieri-alaltaieri. Cu fete zambitoare, cu guri flamande, cu chicoteli infundate, cu chiote din suflet, asa imi doresc sa ma bucur de masa intotdeauna. Pe neasteptate, fara graba, fara incrancenare, cu ei, cu altii, cu cine pofteste si cine se nimereste, cu rasete si cu drag.

Storyteller: Here again, milady?
Scheherezade: These people sit for hours, just listening.
Scheherezade: It's a miracle.
Storyteller: People need stories, more than bread, itself.
Storyteller: They teach us how to live, and why.

 

Povestea de azi e una invinetita de invidie pentru aromele inca necunoscute ale Orientului.
Astept cu infrigurare clipa in care voi pasi pe tarm asiatic sau african, visez aerul uscat, aromele dulci si condimentele intepatoare. Pana atunci, insa, povestile imi vor tine de foame si de sete si de dor de duca.
Haideti cu mine sa le depanam!

Vinetele nu-mi plac de regula decat in salata si in tocanite neaose de legume - le simt greoaie si un pic pretentioase. Le gust cu drag dar cu masura pe gratar si niciodata in musaca. Reteta asta m-a atras pentru...well...poza de revista peste care am dat. Promitea vis de arome din vechea Arabie, gusturi nebanuite si incantarea simturilor si, boy, did it deliver! Am reusit sa fur o singura bucata si va trebui sa repet pentru a savura cu adevarat preparatul. Couscous-ul delicat aduce o lejeritate pe care mi-o doream, legumele crocante si cimbrul puternic aromat il completeaza perfect si masa de duminica nu va arata niciodata plictisitor cu astfel de barcute in mijloc.


Pentru 6 portii
Timp de preparare: 1 ora

Calorii per portie: 310


Ingrediente

200 g couscous instant
3 vinete potrivite
2 cepe verzi
1 ceapa alba
1 ardei gras rosu si 1 ardei verde sau galben
100 g parmezan sau mozzarella
1 catel de usturoi
1 lingura de ulei de masline
sare, piper, cimbru
500 ml supa de legume
50 g unt

           In primul rand, nu trebuie sa va fie teama de couscous! E foarte usor de preparat si foarte fin. Preia cu usurinta aromele legumelor cu care este asezonat si e usor. Se prepara adaugand cate un polonic de lichid fierbinte (preferabil supa de legume deja condimentata, dar apa fierbinte se poate utiliza daca nu aveti rabdare sa fierbeti legume inainte) direct peste couscous-ul din castron si amestecand usor cu o furculita pana ce absoarbe tot. Dupa ce ati terminat supa, se finiseaza cu o lingura de ulei de masline si putin unt pentru finete.

         Separat, se taie longitudinal vinetele spalate bine (cu tot cu codita arata mai rustic si "photo friendly") si se golesc de miez lasand in jur o margine de 1 cm. Se presara in adancituri sare.

        Se toaca ceapa alba si usturoiul care se calesc intr-o lingura de ulei de masline. Se adauga pulpa de vinete, ardeiul gras taiat in cubulete si ceapa verde rondele. Totul de innabusa vreo 5 minute si se adauga couscous-ul pentru inca vreo 2. Se condimenteaza cu sare, piper si frunzulite de cimbru.

       Vinetele se sterg bine si se umplu cu amestecul de couscous. Se presara parmezanul ras si se coc in tava cu ceva ulei de masline (eu le-am asezat comod pe hartia de copt pentru siguranta) timp de 30 minute.
       Sunt excelente fierbinti, foarte gustoase cu putin lapte batut si foarte usoare pentru o masa de weekend perfecta.

 
           The storyteller always said, "Stories can save us." I guess what he meant was... they can save us! If we use our imagination.